Alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, marchează sfârșitul a aproape două decenii de guvernare socialistă. Cu toate acestea, pentru comunitățile indigene și pentru cei care militează pentru protecția mediului, noul context politic nu pare să ofere soluții reale pentru combaterea defrișărilor, incendiilor și poluării care afectează Amazonul.
Cei doi candidați care se află în cursa pentru funcția supremă, senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge Quiroga, și-au anunțat intenția de a promova schimbări. Cu toate acestea, ambii păstrează legături cu un model economic care, conform criticilor, a contribuit la degradarea ecologică accelerată a uneia dintre cele mai bogate zone din punct de vedere al biodiversității din America de Sud.
Pădurile amazoniene, dintre care o parte semnificativă se întind pe teritoriul bolivian, joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon și în reglarea climei globale. Specialiștii avertizează că defrișările continue apropie acest ecosistem de un punct critic, după care regenerarea ar putea deveni imposibilă.
„Alegerea pe care o avem în față pare a fi una între două pericole”, afirmă Ruth Alipaz Cuqui, reprezentantă a unei alianțe indigene. „Discursurile sunt pline de promisiuni, dar pe teren lucrurile rămân neschimbate.”
Deși ambii candidați și-au exprimat preocuparea pentru mediu, propunând măsuri precum controlul incendiilor, agricultura sustenabilă sau finanțarea prin obligațiuni verzi, lipsa de încredere în aceste angajamente rămande semnificativă. Anii de guvernare sub conducerea lui Evo Morales, care deși a promovat retorica protecției naturii, a permis extinderea agriculturii industriale și a activităților miniere, au condus la distrugerea unor suprafețe imense de pădure.
În prezent, Bolivia se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ecologice, fiind pe locul doi în lume după Brazilia în ceea ce privește pierderea pădurilor tropicale. Comunitățile locale suferă din ce în ce mai mult din cauza poluării apelor cu mercur, a secetei crescânde și a reducerii resurselor naturale esențiale.
„Resursele de apă s-au diminuat dramatic, iar peștii, o sursă vitală de hrană, sunt contaminați. Oamenii se îmbolnăvesc din ce în ce mai des”, precizează un cercetător care activează în regiune.
Deși problema mediului a fost abordată în dezbaterile electorale, discuțiile s-au concentrat în special pe criza economică, lăsând în plan secund aspecte esențiale precum poluarea generată de extracția aurului.
Mai mult, unele propuneri ale candidaților, cum ar fi desființarea unor drepturi funciare colective sau extinderea culturilor de soia, ar putea agrava și mai mult presiunea asupra ecosistemelor.
Pentru locuitorii Amazonului, decalajul dintre vorbă și faptă se traduce prin pierderi concrete: râuri care seacă, soluri infertile și sănătate afectată. „Lupta noastră nu este doar pentru păduri sau ape, ci pentru supraviețuirea noastră ca popor”, încheie un reprezentant indigen.
