O comisie de eliberare condiţionată din California a respins vineri cererile fraţilor Erik şi Lyle Menendez, condamnaţi pentru uciderea părinţilor lor, în 1989. Decizia vine în pofida eforturilor de reintegrare şi a susţinerii publice primite de cei doi în ultima vreme.
Aceştia au încercat să demonstreze evoluţia personală şi regretul faţă de crimele săvârşite acum peste trei decenii. Într-o audiere recentă, Lyle Menendez, acum în vârstă de 57 de ani, a declarat: „Îmi pare nespus de rău pentru răul pe care l-am cauzat. Nu pot repara durerea adusă familiei mele.” Totuși, comisia a apreciat că ambii fraţi încă prezintă un pericol pentru societate.
După ce iniţial au primit pedepse pe viaţă, sentinţa le-a fost redusă în mai anul acesta, făcându-i eligibili pentru eliberare condiţionată. Însă decizia de vineri întăreşte menţinerea lor în detenţie. Cei doi vor putea depune o nouă cerere peste trei ani.
Cazul Menendez a captivat opinia publică încă de la procesul din anii ’90, iar povestea a revenit recent în atenţie, fiind readusă în discuţie prin intermediul unor producţii media. De-a lungul timpului, fraţii au susţinut că au acţionat din teamă, invocând abuzuri prelungite din partea tatălui. Acuzaţiile de violenţă sexuală au fost reluate şi recontextualizate odată cu apariţia mişcărilor sociale care susţin victimelor.
În ciuda unor activităţi educative desfăşurate în închisoare, printre care ateliere de management al furiei, comisia a evidenţiat încălcări disciplinare şi duplicitate în comportamentul lui Lyle, care a folosit telefoane mobile interzise. Un raport psihologic îl descrie ca fiind manipulator şi evaziv.
Procurorii au susţinut în permanenţă că motivul crimei a fost financiar, legat de moştenirea valorosă a părinţilor. Cei doi au schimbat versiunea evenimentelor de mai multe ori, iar anchetatorii au ajuns la adevăr prin intermediul unei înregistrări de la psihoterapie.
Deşi au apărut iniţiative online care cer eliberarea lor, sprijinite şi de unele personalităţi, justiţia a rămas fermă. Decizia comisiei poate fi eventual contestată la nivel administrativ sau prin acţiuni juridice viitoare.
