Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie pentru a contesta decizia de demitere a liderului Milorad Dodik. Această mișcare politică readuce în prim-plan tensiunile din statele balcanice.
În august, instanțele bosniace l-au condamnat pe Dodik la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, după ce a ignorat hotărârile Curții Constituționale și ale Reprezentantului Internațional. Ulterior, Dodik a plătit o amendă de aproximativ 18.500 de euro pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea, dar mandatul său a fost încheiat pe 18 august.
Cu toate acestea, parlamentul din Banja Luka a respins decizia instanțelor și l-a autorizat pe Dodik să-și continue mandatul. În referendum, cetățenii vor fi întrebați dacă acceptă deciziile instanțelor bosniace și demiterea lui Dodik.
Autoritățile de la Banja Luka nu recunosc legitimitatea Reprezentantului Internațional Christian Schmidt, susținând că numirea acestuia nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, ele contestă autoritatea instanțelor centrale și nu permit poliției federale să activeze pe teritoriul entității.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că legislația bosniacă nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile instituțiilor statale. De asemenea, parlamentul a inițiat pregătirea unei rezoluții privind autodeterminarea poporului sârb, o mișcare fără bază constituțională.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de opoziție, care a refuzat să participe la vot, iar un deputat opozant a avertizat că decizia intră pe un „teren minat”.
Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste și pentru amenințările cu desprinderea de Bosnia și Herțegovina, și-a reiterat în discursul său opoziția față de coexistența cu populația majoritară bosniacă.
Bosnia și Herțegovina funcționează după Acordurile de la Dayton, care au stabilit o structură de stat fragilă, cu două entități autonome și o președinție colectivă, sub supravegherea unui reprezentant internațional.
