Parlamentul European a inițiat o acțiune juridică împotriva Consiliului Uniunii Europene la Curtea de Justiție a UE, în încercarea de a anula un regulament privind programul masiv de înzestrare militară, denumit SAFE, care prevede alocarea a 150 de miliarde de euro. Decizia a fost anunțată oficial miercuri, după ce Comisia Europeană a activat o procedură care a evitat consultarea Parlamentului.
Planul ReARM Readiness 2030, lansat inițial în martie, vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro până în 2030, cu scopul de a consolida capabilitățile de apărare ale UE. O parte esențială a acestuia, finanțată prin mecanismul SAFE, permite statelor membre să contracteze împrumuturi pentru achiziționarea de echipamente militare produse în interiorul Uniunii. De asemenea, țări precum Ucraina pot beneficia de fonduri pentru proiecte care să sporească securitatea și industria de apărare europeană.
În mai, miniștrii de la nivelul UE au aprobat regulamentul fără a consulta Parlamentul European, ceea ce a stârnit nemulțumiri semnificative. Până în prezent, 18 state membre și-au exprimat interesul de a accesa fonduri în valoare de cel puțin 127 de miliarde de euro prin acest program.
Deși Parlamentul susține în principiu necesitatea întăririi apărării europene, problema de fond constă în procedura aleasă. Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a recurs la articolul 122 din Tratatul de funcționare a UE, care este destinat în mod normal situațiilor de urgență, cum a fost pandemia de COVID-19. Acest articol permite adoptarea unor măsuri fără consultarea Parlamentului, limitând rolul acestuia la simpla formulare de sugestii.
În aprilie, comisia juridică a Parlamentului European a emis un aviz care respinge utilizarea acestui mecanism de urgență, susținând că nu există o justificare solidă pentru aplicarea lui în acest caz. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a trimis o scrisoare de avertizare către von der Leyen în mai, iar acum demersul a fost dus până la capăt cu sesizarea instanței. Comisia Europeană a respins acuzațiile, susținând că măsura este justificată în contextul unor amenințări existenziale.
Acest conflict instituțional evidențiază tensiunile privind respectarea procedurilor democratice în procesul decizional european, în special atunci când este vorba de cheltuieli majore și politici de securitate.
