Munții Dolomiți, cunoscuți pentru peisajele lor spectaculoase, se confruntă acum cu o problemă gravă: aglomerația masivă generată de turism. Localnicii, înfruntați cu cozi interminabile, gunoaie lăsate de vizitatori și presiune asupra mediului, iau în considerare măsuri extreme, inclusiv renunțarea la recunoașterea UNESCO, obținută în 2009.
Președintele Comitetului pentru Protecția Pasurilor Dolomitice, Osvaldo Finazzer, a declarat că statutul de Patrimoniu Mondial a atras un număr imens de turiști, ceea ce a dus la degradarea zonei. El susține că este necesar să se prioritizeze calitatea serviciilor și sustenabilitatea, nu doar imaginea de „carte poștală” promovată pe platformele sociale.
Un exemplu emblematic este Lacul Braies, a cărui popularitate a explodat după ce a servit ca locație de filmare pentru un serial de televiziune. Rețelele sociale au amplificat acest fenomen, creând un cerc vicios în care affluxul de turiști a dus la închiderea unor accese.
Măsurile luate recent, cum ar fi introducerea unor taxe de acces în anumite zone, au stârnit controverse, dar au evidențiat problema gravă a supraturismului. Chiar și Clubul Alpin Italian a recunoscut că turismul necontrolat are consecințe negative asupra mediului și comunităților locale.
Finazzer a menționat și alte destinații afectate, precum Coasta Amalfi și Cinque Terre, unde turismul de masă a condus la restricții severe și la pierderea autenticității. El insistă asupra necesității de a gândi un turism durabil, care să respecte identitatea culturală și naturală a locurilor.
În concluzie, situația din Dolomiți subliniază importanța echilibrului dintre promovarea turistică și protecția mediului. Fără măsuri coerente, presiunea asupra zonelor montane va continua să crească, afectând atunci natura, cât și calitatea vieții locuitorilor.
