Iranul a emis o avertizare fermă împotriva unui coridor planificat între Armenia și Azerbaidjan, inițiat în urma unui acord de pace semnat recent. Acest coridor, denumit oficial „Calea pentru Pace și Prosperitate Internațională”, urmează să se întindă pe 43 de kilometri, oferind Azerbaidjanului o legătură directă cu enclava Nahicevan și, ulterior, cu Turcia.
Într-o declarație dură, un consilier de rang înalt al liderului iranian a descris potențialul coridor ca un „cimitir pentru mercenari”, sugerând opoziția vehementă a Teheranului față de implicarea Statelor Unite în regiune. Deși Iranul a salutat semnarea acordului de pace ca un pas pozitiv, a exprimat îngrijorarea față de orice intervenție externă care ar putea perturba echilibrul regional.
Statele Unite au asigurat drepturi exclusive de dezvoltare ale coridorului, susținând că acesta va stimula exporturile de energie și va consolida cooperarea economică. Cu toate acestea, reacția Iraniană a stârnit discuții privind fezabilitatea proiectului, având în vedere tensiunile geopolitice existente.
Unii observatori apreciază că Iranul, în contextul presiunilor internaționale curente, ar putea avea capacitatea limitată de a opri efectiv coridorul. Totuși, poziția sa fermă indică o escaladare a rivalităților pentru influență în Caucaz.
Moscova a exprimat, de asemenea, nemulțumire, propunând ca soluțiile regionale să fie elaborate de țările implicate, cu sprijinul vecinilor apropiați, fără intervenția puterilor occidentale. Această poziție subliniază dinamica complexă și interesele divergente care caracterizează geopolitica Caucazului.