În inima Budapestei, viața de zi cu zi devine tot mai grea pentru mulți locuitori. Prețurile la chirie, alimente și servicii au crescut semnificativ, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut alarmant. Inflația a marcat un procent impresionant de peste 50% din 2020 până în prezent, iar forintul, moneda națională, a înregistrat fluctuații notabile.
Potrivit datelor Eurostat, Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul vedere al consumului pe cap de locuitor, exprimat în putere de cumpărare. Acest indicator este cu 30% sub media europeană, iar economia maghiară a înregistrat o creștere de doar 0,2% în al doilea trimestru al anului 2025, una dintre cele mai slabe din UE.
Multe sectoare cheie, precum industria auto și cea a bateriilor electrice, încep să încetinească. Investițiile străine, care au fost inițial atrase de forța de muncă ieftină și de subvențiile guvernamentale, par să-și fi atins limitele. Companiile auto și producătorii de componente se confruntă cu reducerea cererii și cu relocări ale producției.
Antreprenorii locali se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv cu lipsa de previzibilitate a politicilor economice și cu creșterea salariului minim impusă de autorități. Aceste presiuni au dus la concedieri și la o stagnare a activității economice.
În același timp, România, țară vecină, a înregistrat o creștere economică de 2,1% în aceeași perioadă, depășind media europeană. Acest contrast evidențiază dificultățile pe care Ungaria le confruntă în prezent.
Perspectivele pe termen scurt nu par optimiste, iar analiștii vorbesc despre o perioadă de stagflație, în care creșterea economică modestă se combină cu o inflație ridicată. Viitorul economic al Ungariei rămâne sub semnul întrebării, într-un context european dinamic și plin de provocări.
