China și-a exprimat disponibilitatea de a participa cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, în condițiile în care misiunea ar fi autorizată de Organizația Națiunilor Unite. Anunțul a fost primit cu prudență în capitala europeană, unde unii diplomați au exprimat îngrijorarea că Beijingul ar putea folosi prezența militară pentru activități de spionaj sau pentru a susține interesele Rusiei.
Potrivit unor surse europene citate de presa germană, oficialitățile chineze au confirmat că ar fi deschise să contribuie la o astfel de forță internațională. Însă, condiția esențială rămâne acordul ONU, aspect care complică discuțiile, deoarece majoritatea țărilor membre ale UE se opun acordării unui mandat ONU pentru o astfel de misiune.
Reacțiile la Bruxelles sunt împărțite. Pe de o parte, implicarea unor state din emisfera sudică ar putea conferi legitimitate inițiativei. Pe de altă parte, există temeri că China ar putea profita de prezența sa pe teritoriul ucrainean pentru a obține informații sensibile sau pentru a-și consolida alianța cu Moscova, în loc să acționeze ca mediator neutru.
În contextul acestor discuții, președintele ucrainean a exclus public posibilitatea ca China să facă parte din viitorii garanți ai securității țării sale. În schimb, se pare că state europene precum Marea Britanie și Franța ar fi dispuse să contribuie cu efective militare ca parte a unui acord de pace, cu sprijinul a aproximativ zece țări.
Deși propunerea chineză rămâne pe agenda diplomatică, ea este privită cu scepticism de către mulți aliați europeni, care văd în această inițiativă mai mult o manevră geopolitică decât un efort sincer de pacificare.
