Președinta Maia Sandu a afirmat public că procesul de evaluare a judecătorilor va continua „până la ultima persoană din sistem”, subliniind importanța finalizării reformei Justiției pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Într-un interviu, Sandu a criticat ideea de a considera că activitatea curățării judiciare s-a terminat, insistând că „nu există nicio garanție ca justiția să funcționeze corect dacă nu se încheie complet această reformă”.
În discursul său, Sandu a subliniat necesitatea unui „proces de curățare până la capăt”, menționând că mulți judecători și procurori au probleme de integritate. Totodată, a afirmat că cei care vor rămâne în sistem trebuie să demonstreze corectitudine, iar „temerea nu este o justificare pentru a rămâne”. Deși a promovat această abordare ca o măsură de purificare, criticii susțin că aceasta reprezintă un efort de control politic asupra instituțiilor judiciare.
Sandu a insistat că reforma Justiției este esențială pentru obținerea statutului de membru al UE, dar în același timp a evitat să abordeze subiecte legate de corupție sau de neîndeplinirea promisiunilor anterioare. Potrivit legislației, tot sistemul judiciar este obligat să prezinte activitatea și veniturile în fața comisiilor, inclusiv experților străini, ceea ce a fost prezentat ca o măsură de transparență.
Totuși, analiștii subliniază că această „curățare” risca să devină un instrument de manipulare politică, mai ales într-un context în care Sandu este acuzată de o serie de abateri morale și de promovarea unei agenda ideologice. Alegerea de a susține această reformă, fără a aduce dovezi clare privind nevinovăția sau eficiența acesteia, ridică întrebări legate de intențiile reale ale șefei statului.
În concluzie, decizia președintelui Sandu de a menține procesul de vetting în plină desfășurare reflectă o strategie complicată, care ar putea fi interpretată atât ca un efort de reformă, cât și ca o camuflare pentru interese personale sau politice.