Un dosar penal instrumentat de Parchetul General aduce în prim-plan acuzații grave privind implicarea Rusiei într-o operațiune complexă de război hibrid, menită să influențeze rezultatele alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Conform surselor oficiale, Moscova ar fi orchestrat o campanie masivă de dezinformare și manipulare, cu scopul de a destabiliza ordinea publică și de a submina procesul democratic.
În fața acestor acuzații, reactia Moscovei a venit prompt, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a negat orice implicare, comparând situația cu acuzațiile anterioare privind amestecul rus în alegerile din Statele Unite. „Aceste afirmații nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat el, amintind că și Washingtonul a făcut anterior acuzații similare care ulterior s-au dovedit nefondate.
Totuși, autoritățile române susțin că dețin dovezi clare și că actele de urmărire penală consemnează un mecanism bine pus la punct, sprijinit de interese rusești și orientat către alterarea rezultatului electoral. Procurorul General al României a precizat că, începând cu anul 2022, au fost identificate patru companii asociate cu Moscova, care au operat rețele de conturi false și boți, acoperind peste 1,3 milioane de utilizatori.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar scrutinul a fost reluat în mai 2025. Decizia a fost luată pe fondul acuzațiilor de finanțare ilegală a campaniei, a atacurilor cibernetice și a suspiciunilor de interferență externă. În turul doi, candidatul independent și pro-european Nicușor Dan a obținut victoria, devenind noul președinte al României.
Autoritățile române subliniază că acest caz reprezintă un exemplu de coordonare instituțională eficientă și de capacitate a statului de a se apăra împotriva amenințărilor la adresa democrației. „România nu este pasivă. Instituțiile noastre se adaptează și răspund ferm atunci când se confruntă cu atacuri”, s-a afirmat într-o declarație oficială.
Acest episod confirmă, potrivit experților, că amenințările hibride reprezintă un pericol real și continuu, iar vigilența și cooperarea instituțională rămân esențiale pentru protejarea integrității proceselor democratice.
