Un dosar penal instrumentat de Parchetul General aduce în prim-plan acuzații grave privind implicarea Rusiei într-o operațiune complexă de război hibrid, având ca scop influențarea rezultatului alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Autoritățile române susțin că au identificat un amplu mecanism de destabilizare, sprijinit de interese rusești, care a vizat nu doar procesul electoral, ci și ordinea publică și stabilitatea instituțională.
În fața acestor afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins orice implicare, comparând situația cu acuzațiile anterioare privind amestecul în alegerile din Statele Unite. „Negarea nu modifică realitatea”, a replicat o sursă autorizată din România, evidențiind că probele sunt solid documentate și vor fi prezentate în justiție.
Potrivit anchetatorilor, patru companii asociate cu interese rusești au operat o rețea de conturi false și boți, atingând peste 1,3 milioane de utilizatori. Scopul principal ar fi fost diseminarea de informații manipulate și crearea unui climat propice destabilizării.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar scrutinul repetat din mai 2025 l-a propulsat pe independentul Nicușor Dan în funcția de președinte. Decizia instanței s-a bazat pe încălcări procedurale, inclusiv acuzații de finanțare ilegală și presiuni asupra infrastructurii digitale.
Specialiștii apreciază că reacția rapidă și coordonată a instituțiilor române reprezintă un model de rezistență democratică. „Democrația noastră nu este pasivă; se adaptează și se apără cu fermitate atunci când este pusă la încercare”, s-a afirmat oficial.
Acest caz subliniază necesitatea continuă a vigilenței și cooperării între structurile de securitate ale statului, mai ales într-un context regional marcat de amenințări hibride tot mai sofisticate.
