Unul dintre cele mai semnificative desafii cu care se confruntă tinerii europeni îl reprezintă excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în 2024, 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, înscrise în sistemul de educație sau incluse în programe de formare profesională. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, continuă să fie o problemă majoră în mai multe state membre ale UE.

Țări precum România, Grecia, Serbia, Italia, Turcia și Bosnia și Herțegovina se situează printre statele cu cele mai preocupante valori. În cazul României, aproape unul din cinci tineri se află în această categorie, procentul atingând 19,4%. Turcia înregistrează cel mai ridicat nivel, de 25,9%, în timp ce țări precum Olanda și Islanda se mențin sub 5%.

Analizele indică faptul că disparitățile de gen accentuează și mai mult problema. În unele state, cum ar fi Turcia și România, procentul de femei NEET este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților. În schimb, în Grecia, diferența dintre sexe este mică, dar situația generală rămâne una dificilă.

Specialiștii susțin că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nealinierea dintre programele educaționale și cerințele reale ale pieței muncii. Mulți tineri nu găsesc oportunități care să corespundă calificărilor dobândite, iar un număr semnificativ nici nu mai caută activ un loc de muncă.

În Uniunea Europeană, obiectivul este de a reduce sub 9% până în 2030 ponderea tinerilor care nu studiază, nu lucrează și nu se formează profesional. Cu toate acestea, majoritatea țărilor mai au un drum lung de parcurs până la atingerea acestui țel.

Unul dintre cele mai semnificative challenge-uri cu care se confruntă tinerii europeni îl reprezintă excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în 2024, aproximativ 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, nici în formare profesională sau educație. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, continuă să fie o problemă majoră în mai multe state membre.

Țări precum România, Grecia, Serbia, Italia, Turcia și Bosnia și Herțegovina înregistrează rate de NEET semnificativ peste media europeană. În cazul României, procentul ajunge la 19,4%, iar Turcia deține cea mai preocupantă valoare, de 25,9%. La polul opus se situează țări precum Olanda și Islanda, unde doar 4,9%, respectiv 5% dintre tineri se află în această categorie.

Analiza evidențiază și diferențe notabile între femei și bărbați. În unele state, precum Turcia și România, disparitatea de gen este semnificativă, tinerele fiind mult mai afectate. În schimb, în Grecia, diferența este minoră, dar procentul general rămânesemnalator.

Specialiștii asociază această situație cu un decalaj profund între ceea ce oferă sistemul educațional și cerințele reale ale pieței muncii. Mulți tineri nu găsesc oportunități care să corespundă calificărilor lor, iar o parte semnificativă nici nu mai caută activ un loc de muncă.

Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să reducă sub 9% ponderea tinerilor NEET. Cu toate acestea, majoritatea țărilor menționate au încă un drum lung de parcurs pentru a atinge acest țel.