Ministerul Educației a precizat că schimbarea numărului minim și maxim de elevi pe clasă, introdusă prin recentele ajustări bugetare, va afecta doar o parte minoră din unitățile de învățământ. Potrivit oficialilor, măsura vizează în special clasele cu efectiv redus, iar majoritatea claselor din țară își vor păstra structura actuală.
În comunicații oficiale, ministerul a evidențiat că doar aproximativ 0,5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial – respectiv cele cu 8 sau 9 elevi – vor fi direct impactate. La nivel de liceu, efectele sunt și mai reduse. Datele arată că în anul școlar trecut au existat, de exemplu, 12 clase de clasa a VIII-a cu un singur elev, 26 cu doi elevi și 52 cu trei elevi.
O consecință a noilor reglementări va fi o ușoară creștere a ponderii învățământului simultan, estimată să treacă de la 6% la 7,5%. Autoritățile educaționale menționează că acest procent rămâne în aliniere cu practicile din unele state europene, precum Franța sau Irlanda, unde învățământul simultan este utilizat într-o măsură și mai largă.
Deși se recunoaște că predarea simultană necesită competențe didactice superioare, ministerul subliniază că va continua să promoveze reorganizarea claselor și relocarea elevilor acolo unde este posibil, pentru a reduce necesitatea acestui tip de învățământ. Deciziile vor fi luate în funcție de nevoile comunităților locale și recomandările inspectoratelor școlare.
În ceea ce privește dimensiunea optimă a claselor, experții au indicat că impactul asupra performanței educaționale devine semnificativ în special atunci când numărul de elevi scade sub 15. Peste acest prag, calitatea predării și mediul de învățare sunt considerați factori mult mai importanți.
Statisticile actuale arată că, în medie, clasele din România au între 20 de elevi în primar, 25 în gimnaziu și tot 25 la licee. Noile limite permit scăderea numărului minim cu 2 elevi și majorarea maximă cu până la 4 elevi, cu avizul inspectoratului școlar județean.
