Economia europeană a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii ani, în mare parte datorită aportului semnificativ al muncitorilor străini. Potrivit unor analize recente, aceștia au generat aproximativ jumătate din noile locuri de muncă create în Uniunea Europeană începând cu 2022.
Fără contribuția forței de muncă migrante, performanța economică a blocului european ar fi fost semnificativ inferioară. Acest aflux de lucrători a permis economiilor naționale să absoarbă mai ușor șocurile generate de criza energetică și de presiunile inflaționiste, menținând în același timp o creștere economică constantă.
Studii de specialitate indică faptul că ocuparea forței de muncă în zona euro a crescut cu peste 4% începând din 2021, în ciuda condițiilor economice dificile. Migrația a compensat scăderea natalității și reducerea orelor de lucru, permițând companiilor să-și mențină nivelul de producție și să tempereze presiunile salariale.
În cazul unor state membre, cum ar fi Germania sau Spania, aportul economic al muncitorilor străini a fost deosebit de semnificativ. Fără contribuția lor, produsul intern brut al acestor țări ar fi fost considerabil mai scăzut.
În ciuda beneficiilor economice evidente, fenomenul migrației continuă să genereze tensiuni politice. Diverse guverne europene se confruntă cu presiuni de a restricționa fluxurile migratorii, în contextul în care partidele populiste capitalizează pe acest subiect.
Expertii avertizează că restricționarea excesivă a migrației ar putea periclita reziliența economică a Europei, mai ales în contextul îmbătrânirii demografice. Capacitatea de adaptare a pieței muncii europene, deși remarcabilă în ultima perioadă, ar putea fi afectată de factori precum declinul demografic și schimbările în preferințele lucrătorilor.
