În inima Caraibelor, Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice din istoria sa recentă. Străzile din Havana, departe de zonele turistice, sunt astăzi acoperite de gunoi, iar mirosul puternic al deșeurilor stă ca un giulgiu peste oraș. Nu este vorba despre o simplă neglijență, ci despre un sistem de salubritate care nu mai funcționează cum trebuie.
Problemele nu se opresc aici. Întreruperile de curent electric se prelungesc uneori până la 20 de ore pe zi, iar accesul la apă potabilă este un lux pentru mulți locuitori. Economia se află în cădere liberă, iar guvernul a fost nevoit să recunoască oficial situația, folosind termenul de „economie de război” pentru a descrie gravitatea momentului.
Potrivit unor estimări, economia cubaneză s-a contractat semnificativ, iar inflația, deși ușor în scădere, rămâne alarmant de mare. Sectorul turistic, o sursă vitală de venituri, a înregistrat un declin major, iar industria zahărului, altădată motorul economic al țării, a produs una dintre cele mai slabe recolte din ultimele decenii.
Pentru cetățenii de rând, viața de zi cu zi a devenit o luptă constantă. Mulți se adaptează la programele oficiale de întreruperi ale curentului, iar accesul la internet este restricționat și costisitor. Chiar și produsele de bază, cum ar fi orezul, uleiul sau carnea, sunt din ce în ce mai greu de găsit, iar sistemul de rații nu mai acoperă nevoile populației.
Situația a fost comparată cu criza anilor ’90, care a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, dar specialiști susțin că acum lucrurile stau și mai rău. Lipsa investițiilor, reducerea importurilor de petrol și modelul economic rigid au adus țara într-un punct critic.
În ciuda acestor provocări, exodul populației continuă, iar Cuba se confruntă cu o scădere demografică fără precedent. Mulți tineri și familii își părăsesc țara în căutarea unui trai mai bun, lăsând în urmă o societate care se luptă cu dificultăți zilnice.
