O campanie arheologică de amploare se desfășoară în prezent în situl de la Noviodunum, cu scopul de a dezvălui și valorifica trecutul uneia dintre cele mai semnificative fortificații dunărene. Cercetătorii abordează o metodologie interdisciplinară, concentrându-se pe relația dintre cetate, așezările civile adiacente și zonele înconjurătoare, precum și pe excavarea unor segmente ale incintei sudice și a structurilor interioare.
În cadrul acestui proiect, o echipă de specialiști și studenți din China, condusă de expertul în arheobotanică Ting An de la Universitatea Zhejiang, a colaborat cu arheologii români timp de două săptămâni. Activitatea s-a axat pe analiza unor probe de sol colectate din zone precum Turnul de Colț și Așezarea civilă Sud, urmărind să identifice urmele cultivării meiului în regiune.
Specialiștii susțin că meiul, o plantă originară din nordul Chinei acum circa 10.000 de ani, a pătruns pe teritoriul României încă din mileniul II î.Hr., fiind cultivat continuu de atunci. Cercetările de la Noviodunum și din alte situri românești își propun să clarifice modul în care acest proces a influențat schimbările demografice, culturale și climatice din ultimii patru milenii.
Colaborarea dintre instituțiile române și Universitatea Zhejiang va continua în următorii ani, cu scopul de a documenta istoria meiului de la preistorie până în evul mediu. Acest studiu va aduce contribuții valoroase la înțelegerea schimburilor agricole și culturale dintre Europa și Asia, care au modelat dezvoltarea societăților antice.
Noviodunum, așezat strategic pe malul Dunării, a jucat un rol esențial în controlul navigației și al drumurilor comerciale dintre Dobrogea, Basarabia și stepele pontice, fapt care îi conferă o importanță deosebită în studiul trecutului regional.
