România a introdus măsuri fiscale severe pentru a atenua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a atins 9,3% din PIB în 2024. Aceste decizii includ majorarea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
Guvernul de coaliție a anunțat că urmează să implementeze încă două pachete de măsuri până la sfârșitul anului, deși acestea au stârnit deja proteste în mai multe orașe. Nemulțumirea publică este amplificată de partidele de opoziție, care cer alegeri anticipate și resping legitimitatea acestor decizii.
Printre reformele considerate esențiale se numără restructurarea sistemului de pensii, eliminarea unor privilegii precum pensionarea anticipată a magistraților, și reforma companiilor de stat. Acestea sunt văzute ca necesare nu doar pentru echilibrarea bugetară, ci și pentru asigurarea accesului la fondurile europene destinate redresării post-pandemice.
Economia românească încetinește, cu o creștere de doar 0,3% în trimestrul al doilea, iar Banca Națională menține o politică monetară restrictivă, cu rata dobânzii de 6,5%. Aceste presiuni economice sunt agravate de instabilitatea politică, guvernul actual fiind format dintr-o coaliție fragilă.
În ciuda acestor provocări, autoritățile afirmă că sunt determinate să ducă la bun sfârșit reformele, subliniind că acestea sunt esențiale pentru viitorul economic al țării. Cu toate acestea, scepticismul public rămâne ridicat, mulți cetățeni exprimate îndoieli cu privire la echitatea și eficiența măsurilor anunțate.
