O problemă gravă de sănătate mentală afectează zeci de mii de adolescenți și tineri adulți în Italia, unde se estimează că peste 200.000 de persoane se confruntă cu izolarea socială voluntară. Specialiștii descriu acest fenomen ca pe o retragere progresivă din viața publică, care începe adesea cu evitarea școlii și a activităților sociale și poate degenera până la ruperea oricărui contact cu lumea exterioară, inclusiv cu familia.
Fenomenul, denumit uneori „sindromul hikikomori”, se manifestă în trei etape distincte. În prima fază, tinerii încep să evite interacțiunile sociale și să manifeste anxietate în mediul școlar. A doua etapă este marcată de abandonul școlar, iar cea de-a treia, cea mai severă, implică izolarea completă în camera personală și întreruperea comunicării cu părinții.
Cercetătorii au observat că majoritatea afectaților sunt de sex masculin, iar cazurile cele mai severe apar mai frecvent la bărbați. Printre factorii care contribuie la această problemă se numără presiunile sociale excesive, temerile legate de performanță academică, expunerea constantă la conținuturi negative pe platformele digitale și dinamici familiale disfuncționale.
Specialiștii avertizează că abordări punitive, cum ar fi deconectarea de la internet sau forțarea revenirii la școală, pot agrava situația. În schimb, se recomandă elaborarea unor planuri educaționale personalizate și implicarea serviciilor de consiliere.
Tinerii afectați de acest fenomen își petrec majoritatea timpului în camerele lor, adesea cu ritmuri de somn inversate, preferând activități online și jocuri video. Mulți manifestă simptome depresive și evită orice discuție despre viitor.
Semnalele de alarmă includ retragerea de la activități sociale, evitarea comunicării cu părinții și anxietatea vizibilă în mediul școlar. Profesorii și părinții sunt îndemnați să ia în serios aceste semne și să caute sprijin specializat.
Soluțiile propuse implică abordări mai flexibile în educație, sprijin psihologic specializat și crearea unor grupuri de sprijin pentru familii. Experții subliniază importanța cultivării speranței și încrederei în viitor, în locul utilizării temerii ca motivator.
