În anii ’90, o mișcare numită Barbie Liberation Movement și-a făcut apariția, cu scopul declarat de a combate structurile patriarhale. Inițiativa a fost inspirată de o păpușă Barbie capabilă să vorbească, lansată atunci, care a stârnit controverse și a determinat retragerea sa de pe piață.
Astăzi, o dispută similară pare să reapară, dar într-un context diferit. Recent, în comuna Noisy-le-Sec din apropierea Parisului, o proiecție în aer liber a filmului „Barbie” a fost anulată după ce un grup de persoane cu vederi islamiste au exercitat presiuni asupra primarului local. Motivul invocat a fost prezența unor teme feministe și LGBT în film, considerate inacceptabile de către aceștia.
Decizia primarului de a ceda în fața amenințărilor a stârnit reacții puternice în rândul clasei politice. Ministra pentru egalitate de gen a condamnat acest gest, descriind-l ca o tentativă de impunere a unor valori străine de principiile statului francez. De asemenea, ministrul de interne a subliniat pericolul reprezentat de astfel de incidente pentru societatea franceză.
Primarul, Olivier Sarrabeyrouse, a încercat ulterior să minimizeze incidentul, acuzând opoziția politică de exploateră electorală și de promovare a unei atmosfere de ură. El a anunțat că proiecția va fi reprogramată, dar fără a recunoaște în mod deschis greșelile comise.
Această situație nu este izolată. În ultima vreme, mai multe incidente similare au avut loc în Franța, de la magazine care impun restricții vestimentare până la atacuri violente împotriva femeilor care nu respectă anumite norme religioase. Expertii avertizează că astfel de comportamente fac parte dintr-o strategie mai amplă de influențare a spațiului public.
Un raport recent al guvernului francez subliniază apariția așa-numitului „islamism municipal”, prin care grupuri organizate încearcă să obțină influență politică la nivel local. Acest fenomen a devenit subiect de dezbatere publică, cu implicații profunde asupra modului în care Franța își apără valorile republicane.
În contextul acestor tensiuni, mulți se întreabă dacă țara este pregătită să facă față acestor provocări. Cedarea în fața presiunilor nu face decât să încurajeze comportamente similare, iar lipsa unei reacții ferme poate submina încrederia în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii.
